Fondatorii acestui blog au fost Simion, Constantin si Alinush.
Pentru o incărcare rapidă a paginii utilizaţi Google Crome. Pentru orice nelamurire
Se afișează postările cu eticheta poezii. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta poezii. Afișați toate postările

vă recit prima mea poezie:

De ceva vreme nu am mai avut inspiraţie (timp) pentru poezie - însă o să vă recit prima mea poezie.
Poezia se intitulează "Tu" şi a fost scrisă pe 29 ianuarie 2011:
Închideţi alte surse de zgomot şi ascultaţi zgomotul următor:

vrei să citeşti şi nu ai ce? Iată câteva surse de cărţi online...

Consider că trebuie să împart cu voi aceste informaţii:
Carti pe internet  
www.literature.org - Aici puteti citi o multime de cãrti din literatura universalã, în limba englezã.
www.gutenberg.org - Pe acest site aveti ocazia sã alegeti, din sute de optiuni, cãrtile în limba englezã care vã intereseazã.
www.free-ebooks.net - Aveti de ales dintr-o multitudine de oferte, în englezã, împãrtite pe categorii.
www.bibliomania.com - Accesând sectiunea "Read", puteti citi sute de cãrti în englezã, împãrtite în mai multe categorii.
www.books.google.com  - Cel mai cunoscut motor de cãutare pe internetare si o sectiune cu opere în limba englezã, din diverse categorii,de la grãdinãrit si retete de bucãtãrie pânã la literaturã.
Pagini în limba românã 
www.romaniaeuropa.com  - Puteti citi în sectiunea “Cãrti online” opere si lucrãri din domenii diverse.
www.carti.x6.ro - Pe acest site aveti de ales din peste 10.000 de cãrti.
www.e-scoala.ro/biblioteca/index.html - Aici gãsiti câteva dintre cãrtile necesare elevilor.
www.editura.liternet.ro - Puteti citi opere ale unor autori români, atât prozã, cât si poezie.
www.biblioteca-online.ro - Gãsiti câteva lucrãri ale unor scriitori români.
www.polirom.ro - În sectiunea “Bibliotecã online” de pe acest site puteti descãrca zeci de cãrti.
www.bmb-on-line.ro - La aceastã paginã puteti lectura operele câtorva autori clasici români.
www.e-librarie.ro - Pe acest site puteti gãsi cãrti scrise în românã si în englezã din multe domenii.
www.biblior.net - Bibliotecã virtualã cu opere românesti.
ro.wikisource.org - Gãsiti documente istorice, poezii si cãrti românesti.
www.cartiaz.ro - Pe aceastã paginã de internet aveti ocazia sã cititi cãrti din domenii diferite.
www.scribd.com - Pentru a citi cãrti în românã, accesati sectiunea “Explore” (în partea de sus a ecranului) si apoi tineti cursorul mouse-ului pe “English” (în centrul ecranului) si alegeti “român”. 

Carti in format audio
www.cartiaudio.eu - Puteti asculta câteva opere strãine celebre si le puteti descãrca în calculator.
www.audiocarti.eu - Si pe acest site aveti ocazia sã ascultati opere românesti si strãine.
 
Ştiinta fără religie este şchioapă; Religia fără ştiinţă este oarbă.”ALBERT EINSTEIN

De unde atâta măiestrie studentule căminar?

De o lună-ncoace
Fleanca nu-ţi mai tace.
Cartea nu-ţi mai place?
Profii nu-ţi dau pace?

Sau eşti bolnăvior,
Cuprins de vre-un dor?
Dragul meu fecior
De tin' mă-nfior

Mintea-ţi este înegrită,
Cu manele împletită,
Ca o haină spălăcită,
Cu mirosuri îmbâcsită.

La nimic nu ai măsură
Tu cu ţigarea din gură!
Te lăfăi în băutură
Cu frăţia care-njură

Oare ce faci tu la budă,
De găsesc şi uşa udă?
Cum să fim pe-aceeaşi undă,
Când tu faci chiuveta budă?

Când şi cin' te-o fi-nvăţat
Aşa lucru minunat?
Să desenezi cu rahat
Orice lucru neînsemnat!

De o vreme stau şi-admir
Capodopere-n delir,
Făcute după acelaşi fir
În culoare de furnir.

Cum de ai aşa răbdare,
Să-ntocmeşti cu o ţigare,
Opere cum nimeni n-are?
Văd în tine o valoare!

Te-ai ocupat de decor
Şi la duş şi-n dormitor
Şi-ai avut foarte mult spor
L-ai uimit chiar şi pe rector

Dimineaţa  la trezire
Se-aud glasuri de uimire
De la doamna de servire
Ce-i toată o mulţumire.

cursuri - mesaj de noapte bună


      Când o să am timp o să fac o postare din care să puteţi descărca toate proiectele făcute de mine. O parte dintre proiectele mele le puteţi găsi pe SCRIBD. Cine are amabilitatea de a împărtăşi celorlalţi din munca lor pe gratis să-mi trimită pe adresa simion.dumitru@yahoo.com, documentele pe care le are,  vrea sa le distribuie gratis. Nu apelez doar la grupa mea ci la oricine intră pe blog şi deţine documente în domeniul ecologiei şi protecţiei mediului. Vă mulţumesc!
       Am observat o chestie tare interesantă: copiii din clasa primară sunt mai interesaţi de blogăreală decât voi, decât studenţii. I-am văzut cum simt nevoia de implicare şi colaborare. Sunt mult mai deschişi acestui tip de comunicare care a devenit o modă acum. Vorbesc despre BLOGUL la care am contribuit şi eu: STELUŢELE, blogul clasei în care activează şi băiatul doamnei Bibire. Ştiaţi că fiecare are pagina lui cu două -trei vorbe despre el? - şi fiecare dintre ei va deveni autor? - la noi nu s-a putut realiza asta, oare de ce? cred că am fost destul de insistent, dar asta e...
     Fiecare cu generaţia în care s-a născut nu?! Voi cu HI5 ei cu Blogger şi Wordpress, alţii cu nimic. Oricum eu nu mă aşteptam nici măcar la atât ... deci e bine.
    Acum ca s-o plagiez pe principessa Deea, care preferă să scrie mesaje pe telefon în defavoarea postărilor, o să vă spun noapte bună n felul ei:

"E o noapte ca de vis...
Pe cer stele s-au aprins,
Mici sclipiri de bucurie,
E o mare nebunie!

Poţi să spui că-s licurici
De-al cerului tavan lipiţi
Licăreli de diamante
Ce răsar duios în noapte

Nici un nor nu e s-ascundă
Haina nopţii ce-i cusută
Cu fir de aţă sclipitor
Când mă uit mă ia un dor

Uite c-a venit şi-un nor
Şi-a-nflorit acest decor
Aducând un plus de dor
Noapte bună, somn uşor!"

     Ca să vă arăt un preview al acelei postări care va să vină priviţi mai jos:

Descarcă gratis cursul Bazele Dezvoltării Durabile (BDD)
Descarcă cursul Management de Proiect (MP) 
Ia di ici Seminarul nr 1 la MP
Ia di ici Seminarul nr 2 la MP
Ia di ici Seminarul nr 3 la MP
Ia di ici Seminarul nr 4 la MP
Descarcă-le pe toate.

mulţumesc iubit profesor

     Când am văzut una dintre pozele următoare la status-ul Marilenei mi-am amintit imediat de cuvintele surorii Domnului Măcărescu - cum că ne iubea foarte mult - pe noi IPMIştii - şi dorea foarte mult să se întoarcă la noi pentru că simţea că este apreciat şi iubit de către noi. I-a plăcut enorm de mult meseria de profesor şi asta s-a şi văzut prin felul său de a fi la cursuri - seminarii - laboratoare. Imi amintesc cum citea pe faţa noastră dacă am înţeles sau nu - şi nu ne lăsa să părăsim sala până nu ne lămurea.
     Ce mi-a plăcut la el era că întotdeauna rămânea profesor şi prieten, în timpul orelor de curs, în timpul pauzelor sau în timpul vacanţei - de aceea era şi asaltat de toată lumea atât profesori cât mai ales studenţi.





Mulţumesc iubit profesor,
Rază blândă din fiece zi,
Fără tine mă-nfior,
Că planeta s-a răci.

Te-am secătuit de vlagă,
Ne-ai predat, ne-ai sfătuit
Pentru tine "tată" dragă
Soarele a asfinţit.

O, scump profesor, de-acolo din Rai,
Fă o minune, în inimă hai.
Hai vin-o şi lin te-aşează,
Scump trandafir, la noi în vază.
Dulce lumină, floare de crin
Nu a fost ceasul - mai vino puţin.

O, tu, biruitor al  firii,
Deşi-ai plecat în urmă laşi
Zăcămintele iubirii
Om cu suflet uriaş
Şi secretu-nţelepciunii
Al blândeţii bun ostaş.

Mulţumesc iubit profesor ...

Altă poezie dedicată Domnului Măcărescu

Test fulger
Vin fii chemaţi din depărtări
La casa îngheţată,
Ce altă dată era-n zări
De Soare luminată.

Se-adună toţi jur-împrejur,
Vor să deschizi cuvântul
Tu-i luminezi, scump abajur
Dar stai întins ca mutul.

Examenul a început,
Aştepţi fără cuvinte,
Să spună ce au priceput
Din vechi învăţăminte.

Tu vii cu-n test inopinat.
Răgazul e nelimitat,
Căci nu există rezultat
Ce poate fi explicitat.

Toţi caută pe Internet
Pe Goagăl îl întreabă
Citesc şi rândul din caiet
Se află toţi în treabă.

Dar munca lor pare-n zadar,
Răspunsul nu apare
Eu stau deoparte, făr’ habar,
Profund într-o mirare.

Domnului Bogdan Constantin Măcărescu





Te-ai dus şi, totuşi, ai rămas
                 de Simion Dumitru

E linişte pe înserat,
În depărtări se văd cărări
Ce capetele şi-au plecat
În loc curat cu dulci cântări.
Porţi mari zac date la o parte,
Căci îl zăresc foarte departe,
Pe cel cu sufletul curat,
De-ntreaga fire lăudat.
El merge-agale spre lumină,
În faţă codrul i se-nclină,
Iar păsările lung suspină
Căci înapoi n-o să mai vină.
Plâng nourii cu stropi albaştri,
Tristeţea a ajuns la aştri.
Vântul i-anunţă pe maeştri,
Văitându-se printre jugaştri:
Că astă seară a apus
Cel ce era de nerăpus
Şi pleacă aievea spre apus
A terminat orice de spus.

Noi cari pe urma sa călcăm,
Domnului ne-nchinăm
Şi cu credinţă îl rugăm:
În suflet veşnic să-l păstrăm.

Deşi ţi-am spus: adio, bun rămas,
Te-ai dus şi, totuşi, ai rămas.
Te-ai dus în lumea făr de glas,
Dar nu lipseşti măcar un ceas,

Căci ai locşorul consacrat
În inimile-ni împlântat,
Und’ vei trăi neîncetat,
Spirite veşnic împăcat.

O, tu cinstit şi drag părinte,
Răspânditor de-nvăţăminte,
Rămâi vârtos în a mea minte
Să pot lucra cu luare-aminte.

Rămâi pân' paşii ne vor duce
Pe drumurile existenţei
La a infinitului răscruce
Ş-om sta în faţa Providenţei


       Viu aţi fost viu veţi rămâne-n sufletele noastre!

poveşti pentru copii - de toate vârstele


     Una la mână - nu mi-l deocheaţi.
     A doua am primit recent o recomandare spre un website care mi s-a părut destul de interesant pentru cei ce vor să retrăiască vremea copilăriei. Uite şi un fragment preluat:
                       "Suflă vântul când e toamnă,
                        Ploaia bate în fereşti,
                        Amintirile ne duc
                        La căsuţa cu poveşti.
                         
                        Cât de mult am vrea cu toţii
                        Să mai fim o dată mici...
                        Veneam nepoţei vreo zece
                        În căsuţă la bunici...
                         
                        Astăzi nu mai e bunica,
                        Nici bunicul, au plecat...
                        Numai este nici căsuţa,
                        Alta-nloc s-a ridicat.
                         
                        Câte snoave şi poveşti
                        Oareau luat cu ei?
                        Câte vorbe blânde, dulci,
                        Au spus ei la nepoţei?
                         
                        Chiar de vrem, a vremii roată,
                        N-o întoarcem, iarăşi mici
                        Nu mai devenim vreodată....
                        Azi suntem şi noi bunici.
                         
                        Casa noastră e acum
                        Cu poveşti şi snoave plină,
                        Ochii i-aţintim spre drum,
                        Când nepoţii or să vină?
                         
                        Ne vom bucura nespus,
                        Căci atâtea lucruri bune
                        Mai avem încă de spus...
                        Oare toate le vom spune?
                         
                        Suflă vântul, încă-i toamnă,
                        Ploaia bate în fereşti,
                        Hai grăbiţi-vă, nepoţi,
                        La căsuţa cu poveşti!"
   Dacă vreţi să vă destindeţi vizitaţi website-ul.

poezie / de mine...

Dacă tot am avut o săptămână liberă - fără pic de stres, am dat-o-n ale poeziei. Ce a ieşit judecaţi singuri:
            
                      TU
                                            de Simion Dumitru

Cum de-ai pătruns în viaţa mea? …
Nemărginit izvor de binecuvântare ...
Cum ai venit cu dragostea? ...
În suflet plin de tulburare.

Păşit-ai lin în marea-nvolburată,
Gingaşă aură de stea …
Şi lac placid făcutu-s-a îndată,
Doar liniştea îl definea …

Cu cine, sau cu ce să te asemăn ...
Pe tin’ ce raze limpezi răspândeşti?
Ce, sau cine pot să spun că eşti,
Tu care n-ai în lume seamăn?

Ca un fonem stârnit de un ciupit de coardă
Tu conştiinţa-mi caducă-ai atins
Şi sufletu-mi aproape stins
Zburdalnic a-nceput să vadă

Cum tu, deşi văpaie eşti,
În gheţuri nu te prăpădeşti?
Iar vreascu-mi pregătit de foc
Cum de nu-l arzi, ci verde-l faci la loc?

De mult eram în căutare,
Umblam adesea prisoselnic,
Dar ai venit tu, arătare,
Tu, chip blajin de milosârdnic.

Şi ai închis orice cărare
Ce-mi fura gândul deseori.
Mi-ai dat în schimb doar alinare
Şi-o noimă fără de fiori

Te port în suflet şi în minte
Ca pe-un nepreţuit odor.
Mă simt lipsit de orice dor
Tu eşti dorinţi îndeplinite

Acum când totu-i liniştire,
Mai am o singură păsare:
Să te păstrez cu tăinuire,
De-a pururi, întru neuitare.

Iar râvna e acum mai mare,
Când ştiu ce-aş putea prăpădi,
Când ştiu că n-i altă valoare
Ce-n lume te-ar înlocui.

O, tu preadulce amintire,
Nu te scârbi nicicând de mine.
Rămâi măiastră zămislire,
Rămâi când oi uita de tine ...

Că tot am amintit de Eminescu...

     Uite că am găsit unul în grupa noastră, - o mică domnişoară Eminovici - Andreea Marcu
Spuneam odată că urmează IPMIstele model - ei bine printre acestea se va număra şi ea. Andreea nu e doar o tocilară de rând, e una cu pasiuni pe care le transformă în talent. Câţi dintre voi ştiţi că e o bună cântăreaţă - vocal şi la chitară hmm?, câţi ştiaţi că ea ştie cel mai bine să te trezească dimineaţa - cu o poezie la minut? Sau să-ţi spună noapte bună în acelaşi mod....
Dragostea vieţii ei : Căţeii


   E talentată fata asta, însă e şi modestă de asta nu îi ies la iveală talentele. Ce-mi place la ea e că are simţul umorului bine dezvoltat, şi ştie să vadă frumuseţea din lumea asta.
   Voi spune mai multe altă dată. Acum e neapărat să o votaţi urmând link-ul de mai jos:
http://www.ligastudenteasca.ro/micul-eminescu/marcu-andreea-elena
Poeziile prezentate la concurs sunt:

IARNA
Cerul cerne cu cristale
Şi aşterne pânză moale
De steluţe mici gingaşe
Floricele de mătase.
Zburdă printre flori şi câinii
Şi aleargă ca nebunii,
Răscolind nămeţile,
Învârtindu-şi cozile.
Dacă stau să descifrez
Paşii lor pe unde-au mers
În zăpadă scrie mare:
“La culcare fiecare!”

VIS
Vrei să-ţi spun eu ce gândesc,
Când in pat eu mă aşez?
Mii de gânduri-mi trec prin minte,
Mă transpun peste cuvinte
Într-o lume minunată
Cum nu ai visat vreodată!
Şi cum noaptea lin se scurge
Mă captează şi mă duce,
Prin păduri şi printre stele,
Prin campii cu floricele
Multe multe viu pictate,
Ce frumos sunt colorate!
Ele-n vânt uşor adie
Un parfum de veselie,
Îmbătând cu-aroma lor,
Visul meu cel călător.
Vis ce zburdă pe campie
Într-un vals de bucurie,
Ca un puf de vânt purtat
Ce strabate-n lung şi-n lat,
Tărâmul cel minunat
La care am meditat.
Îţi doresc să ai un vis
Precum tocmai ţi-am descris!

Mai am vreo câteva pe telefon dar mi-e lene să le scriu:

Iarna este doar un stres
Celor ce n-au înţeles
Şi nu vor să înţeleagă
Cât este de minunată

Zăpada ce s-a depus
Drept dovadă ea s-a dus
Supărată s-a ascuns
În pământ uşor s-a scurs

Iarnă blândă şi suavă
De ce ai plecat în grabă?
Uite omul de zăpadă 
Stă acum într-o băltoacă

Eu ştiu c-ai să te întorci
Nasul să-l îngheţi la toţi
Celor ce nu au habar
Să se uite-n calendar
Că e luna lui gerar

Nasul să vi-l pregătiţi
Cu grijă vă-nfofoliţi
Dar acum hai la culcare
Că mâine e sărbătoare

NOAPTE BUNĂ COPII

luceafărul poeziei româneşti

Nu e vorba de "eminescu"
De la just me

Ci de EMINESCU
De la just me
De la just me
Ăl mai mare dintre ai noştri - GENIUL - cel reprezentat în monumentul de la ONEŞTI. Azi îi aducem laude, căci cât timp a fost în viaţă nu am avut timp, parcă. (eu n-am avut cum, că l-aş fi lăudat).

Ce pot să spun  - Poet de înaltă clasă - care dă bătăi de cap elevilor - mai ales celor de la filologie ...
Eminescu să ne judece...


O, om!

De Sf Iacob Hozevitul
O, om! ce mari raspunderi ai, de tot ce faci pe lume,
de tot ce spui in scris sau grai, de pilda ce la alţii dai,
caci ea, mereu, spre iad sau rai
pe mulţi o sa-i indrume.

Ai spus un cantec, viersul tau, ramane dupa tine,
indemn spre bine sau spre rau, spre curatire sau desfrau,
lasand in inimi rodul sau,
de har sau de rusine.

Ce grija trebuie sa pui, in viaţa ta, in toata,
caci gandul care-l scrii sau spui, s-a dus...
in veci nu-l mai aduni, si vei culege roada lui,
ori viu, ori mort, odata.

Arati o cale, calea ta,in urma ta nu piere,
e calea buna sau e rea, va prabusi sau va-nalta,
vor merge suflete pe ea,
spre cer sau spre durere.

Ai spus o vorba, vorba ta, mergand din gura-n gura,
va-nveseli sau va-ntrista, va curati sau va-ntina,
rodind samanta pusa-n ea,
de dragoste sau ura.

Traiesti o viata... viata ta, e una, numai una,
oricum ar fi tu nu uita, cum ti-o traiesti vei castiga,
ori fericire pe vecie,
ori chin pe totdeauna.

Scrii un cuvant... cuvantul scris e-un leac sau e otrava,
tu vei muri dar tot ce-ai scris, ramane-n urma drum deschis,
spre moarte sau spre paradis, spre-ocara sau spre slava.

O om! Ce mari raspunderi ai, tu vei pleca din lume,
dar ce ai spus prin scris sau grai, sau lasi prin pilda care-o dai,
pe multi; pe multi spre iad sau rai,
mereu o sa-i îndrume.

Deci nu uita...! Fii ortodox, cu grija fii, cu teama,
sa lasi în urma un folos,
un semn, un gand, un drum frumos,
caci pentru toate, neindoios, la urma vei da seama.

Criza in intuneric - Adrian Paunescu

Nu stiu ce ai tu Constantine cu acest poet - eu am inceput sa ctesc, recunosc acum dupa moartea sa, poeziile sale si chiar am prins gustul - o sa citesc in continuare.
Urmatoarea poezie a scris-o chiar inainte de moarte ...

Criza din intuneric

Padure de-a dreapta, padure de-a stanga,
Ce margini gretoase de hau
Si mare in tarm isi continue tanga
Si mie mi-e rau.
Ce mult intuneric, nu vad nici o cale,
Vapoarele-n mare sunt reci,
In mine un haos intreg se pravale
Si, moarte cum treci!
Se vaita cucii in cuiburi ciudate
Si mie, in mine mi-e greu.
Si marea bolnava se-agita si bate
In sangele meu.
De ce sa m-agat cand sunt toate fugare
Si oamenii dorm linistiti,
De tine, padure, si borna, si mare,
De voi ce nu stiti.
Un doctor imi trebuie, unde e dansul ?
Ma doare si nu stiu sa spun,
Ca hatul ma trage in negura plansul,
Mi-e rau si sunt bun.
Contractele mele cu lumea sunt sparte,
Contractul cu mine e mort,
Spre casele tale, absurda mea moarte.
Abia te mai port.
Ma aflu-n masina, soferul opreste,
Mi-e teama-n sosea c-o sa mor,
Si marea vuieste un pic de nadejde
Si-un prim ajutor.
Si-apoi la hotel, intr-o camera chioara
Injectii si tot ce mai e,
I-e sila fiintei acum sa si moara
Si nu stiu dece ?
La marginea marii venise poetul
Sa doarma un somn linistit
Si poate-l obtin, acum, eu, cu incetul,
Cadere in mit.
Aprind o veioaza si fata mi-e sura,
Injectia bate adanc
Si somnul sau moartea alene ma fura,
Mi-e bine si plang.
Atata pustiu e pe buzele mele,
Chimia m-a dat varstei reci,
Mai sunt sanatorii, deasupra in stele,
Poti moarte sa treci.
Adorm pronuntand balbaite cuvinte
Si pulsul mi-e trist si mi-e rar,
Ma trag ca un stol de aduceri aminte
In dictionar.
De-a dreapta padure, padure de-a stanga
Si trupul beteag si olog
Si marea in tarm isi continua tanga
Si cui sa ma rog ?



Suntem aroganti

Suntem rai si aroganti,
I-ncurcam pe guvernanti,
Vrem mâncare si copii
Si ne place sa fim vii,
Mama noastra de zbanghii!

Degeaba va mirati mereu
Ca nu e-n ceruri nici un sfânt,
Nu poate fi lumina sus,
Când nu-i dreptate pe pamânt.

Ce fel de lume ni s-a dat,
S-o tot falsificam, stângaci,
Cu milioane de bogati
Si miliarde de saraci!?

Macar pentru acesti copii
Un alt noroc sa fi adus,
Dar, vai, sub cinice poveri,
Ei trec prin scoli cu pret redus.

Batrânii nostri mor uitati,
Pe-acelasi tragic aisberg,
Ca, la bolnavi de vârsta lor,
Salvarile nici nu mai merg.

Si, dupa tot ce-am îndurat,
Când mai umili si când mai bravi,
Tot noi, cei pedepsiti din Est,
Mai devenim o data sclavi.

Si dupa ce c-am suportat
Al rinocerilor arest,
Tot noi platim impozit nou,
Pe toate ranile din Est.

De libertate amagiti,
În fostul nostru lagar mort,
Azi, nu ne duce nicaieri
Umilul nostru pasaport.

Iar, daca nemtii s-au unit,
Sfidându-si ultimul infarct,
De ce aceiasi papusari
Pe noi, românii, ne despart?

Deocamdata n-am aflat
Un singur sef sa fi venit,
Sa faca bine pe pamânt
De dragul omului cinstit.

E totul numai interes
Si tot asa va fi mereu,
O lume fara sens moral,
Ce l-a ucis pe Dumnezeu.



Ce Simplu Mi-ar Fi, daca Nu Te-as Iubi

Ce simplu mi-ai fi, daca nu te-as iubi
Altceva nu-i nimic
Si mereu ma complic
Si ce simplu mi-ar fi,

Daca nu te-as iubi.
Daca m-as lua dupa pretexte,
daca-as trage unde e usor,
nici nu trebuia s-aud de tine
si-mi era mai de folos sa mor.

M-am bagat de buna voie sluga,
dragostei morale ce ti-o port,
dar pricep ca mi-ar fi fost rentabil
sa privesc destinul ca pe-un sport.

Nu-i o simpla încapatânare,
pentru un ambitios pariu,
dar aleg o cale complicata,
tocmai din motivul ca sunt viu.

Eu detest relatia burgheza,
decorata circumstantial,
ma închin la legile naturii
si salut iubirea, ca scandal.

Mama ei de viata prefacuta,
tatal ei de soarta la mezat,
te iubesc în felul unui traznet,
te prefer asa cum s-a-ntâmplat.

Greu îmi e si greu îti e si tie
cu acest fel de a trai al meu,
totusi, vreau sa stii ca, din pacate,
dragostea e o dificultate,
fara care-ar fi cu mult maï greu



Ce Frumoasa Esti

Ce frumoasa esti în prag de iarna,
Ninge disperat asupra ta,
Cerul peste tine se rastoarna,
T;urturii în plete vor suna.

Hai sa fim doi oameni de zapada
Ridicati de brate de copii,
Care-n frig si ger mai stiu sa creada
Ca se pot iubi, se pot iubi.

Ce frumoasa esti în prag de vara,
Când mirosi a mere ce se coc,
Cerul în fiinta ta coboara
Trupul meu din trupul tau ia foc.

Focurile noastre se cununa,
Focurile noastre se-nteleg,
Suntem baza lumii împreuna
Suntem vara focului întreg.

Ce frumoasa esti în prag de toamna,
Ca o zi egala între nopti,
Când iubirea noastra te condamna
Sa ai soarta strugurilor copti.

Sa înveti, iubito, sa te bucuri
Ca ti-am dat din jertfa un destin,
Si ca via asurzând de struguri,
Va trai definitiv în vin.

Ce frumoasa esti în primavara,
Cea mai minunata-ntre femei,
Iezii pasc naframa ta usoara,
Tu, cu muguri, bluza ti-o închei.

Sigilat de taine nepatrunse
Cerul bate drumul tau îngust,
Trupul tau de muguri si de frunze
De la cine sa învat sa-l gust?
Moartea batranilor

Mai muncim o vreme, tata-mare,
Ca sa strîngem bani de-nmormîntare,
Mai muncim o vreme, mama buna,
Si-or sa ne îngroape împreuna.

Leu cu leu ati adunat o viata,
Ati facut economii de piata
Si acum asa a fost sa fie,
Sa n-aveti bani pentru sicrie.

Vremuri mari, puternice reforme,
Toate cheltuielile-s enorme,
Pune, tata, capul pe o perna,
Viata ta a devenit eterna.

Nu mai ai nici dreptul la o moarte,
Trage-te, batrîne, într-o parte
Si ramîi, pîn-la sfîrsit, de paza,
Ca altfel te devalorizeaza.

Mai muncim un an, în saracie,
Poate, pîn-la urma, cine stie,
N-avem dreptul de a fi statuie,
Dar macar un lemn si niste cuie.

Pune, mama, masa mai saraca,
Sa le dam si alor care pleaca,
Sa la stam cu mila împotriva,
Printr-un biet colac si o coliva.

Lasa-ti, mama, ochii peste tara,
Sa o faci din moarte sa tresara,
Ca pe noi din nou sa nu ne nasca,
Fara-o-nmormîntare crestineasca.

Groapa ne-a urcat pîn-la calcîie,
Dar n-avem nici bani pentru tamîie,
Si lumînararii ne despoaie,
Si ce scump si drumul pîn-la rai e!

T;ine, mama, tine, tata, usa,
Sa nu intre peste noi cenusa,
Hornurile gri sa nu-si reverse,
Peste noi cenusile perverse.

Ce impozit fiecare boala,
Ce exploatare ireala!
Scîndura sicriului ne costa
Mult mai mult ca viata noastra, fosta.

Pune, tata, mîna pe-o secure,
Sa luam sicrie din padure,
Pune, mama, mîna pe o pîine
Si împarte-o, ca murim chiar mîine.

Vremuri de inflatie si sila,
Moartea însasi a ajuns umila
Si, în fond, pe noi ce ne asteapta?
Doar o sinucidere-nteleapta.

Noi, batrînii, am ramas pe drumuri,
Într-un crematoriu numai fumuri,
Si murim, ajunsi pe înnoptate,
Marfa cea mai ieftina din toate.

   Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

poezia fasolei - de mine

  • De sapte ani traiesc cu ea, mancand fasole
  • Si am slabit , mancand fasole
  • Ca o fasole
  • Chiar si bunicii mei mancau fasole
  • Si au trait, mancand fasole 
  • Cat o fasole
  • In pantece cat am fost stat, tot miroseam fasole
  • Si m-am nascut si eu, dintr-o "fasole"
  • Ca o fasole
  • Prin scoala cat am fost stat, mancand fasole
  • Profesorii ma invatau, vorbind despre fasole
  • Cei aia o fasole
  • Si la intrebarile ce le primeam, despre fasole
  • In banca ramaneam, visand fasole
  • Ca o fasole
  • Si cu prietenii cand ma-ntalneam, mancand fasole
  • Adeseori noi ne bateam, pentru-o fasole
  • tot cu fasole
  • Si in armata cat am fost, mancand fasole
  • Chiar generalul ne vorbea, mancand fasole
  • Tot de fasole
  • Si prin transee  cand umblam, mancand fasole
  • Pe inamici ii bombardam, mancand fasole
  • Tot cu fasole
  • Din vise ma trezesc adeseori, mancand fasole
  • Si ca sa scap de gandul de fasole
  • Mananc fasole
  • Sotia ma imbie cu fasole
  • Dar eu ma manii pe fasole 
  • Si manc fasole
  • Si intr-o buna zi, mancand fasole
  • O sa ajung inmormantat printre fasole
  • De-atata fasolei 
  • De treaba mijlocie n-ai sa scapi, mancand fasole
  • Dar o sa te creada toti ceilalti (de efectul de fasole)
  • Daca le zici "Poi am mancat fasole"