Dragobete & Dragomir & Ioan Dragobete & Cap de Primăvară

    Cam puţin o zi două dedicate Dragostei! Cum vine treaba asta? O zi ne iubim şi restu ne ciondănim?
Ar fi frumos dacă s-ar fi păstrat tradiţia şi nu ar mai fi acestea nişte zile dedicate kitsch-ului şi consumatorismului.
Totuşi dacă nu respectăm tradiţia măcar să ne amintim ce făceau înaintaşii noştri şi să ne bucurăm de bucuria lor - hai să vorbim despre Dragobete - (chiar dacă e criză nu există încă impozit pt aşa ceva).
     De fapt Dragobetele sau cum s-o mai fi numind (Dragomir de exemplu - la fel ca satul meu ) - era zeul dragostei - deci o sărbătoare păgână - iar creştinii au adoptat multe din tradiţiile vechilor daci deci şi această "sărbătoare" - care în anumite zone ale ţării încă se mai respectă.
     Anul ăsta nu cred că putem să numim Dragobetele - Cap de Primăvară - pur şi simplu scoate capul pe fereastră;)) şi o să-ţi dai seama:

    
     Această zi era una dedicată împerecherii păsărilor, dar şi a oamenilor. Se spunea că cine nu-şi găsea perechea în ziua aceasta rămânea stingher până la Dragobetele următor. Cei care aţi ascultat vre-un post de radio azi aţi auzit cu siguranţă zicala: "Dragobetele sărută fetele". Aşa se spunea şi la sat pe vremuri sau se mai spune pe alocuri - printre jocuri, sărutări şi strângerile în braţe. Fetelor îmi pare rău dar flori nu veţi putea găsi decât la florării - chiar dacă staţi la ţară.


    Dragobetele s-a mutat de la pădure în parc, aşa că urmaţi-l.

   Interesant de ştiut este că în aceaastă zi fetele îşi exteriorizau sentimentele faţă de băieţi ";"In apropierea pranzului, fetele incepeau sa coboare in fuga spre sat. Aceasta fuga era numita "zburatorit". Flacaii urmareau fetele dragi si acestea se lasau prinse daca tinerii erau dupa placul inimii lor. Avea loc o imbratisare, ce era urmata de un sarut, care semnifica logodna pentru cel putin un an de zile. Multi parinti abia acum aflau simpatiile tinerilor. Se intampla ca unii sa fie multumiti, iar in cazul in care nu erau de acord cu alegerea facuta, logodna virtuala era respectata.";"

      Dacă mai vreţi să păstraţi tradiţia, fetelor acum aveţi destulă zăpadă să vă faceţi rezerve de apă pentru a vă spăla spre păstrarea frumuseţii.

     O altă lege interesantă a acestei zile era că dacă doi tineri îndrăgostiţi ieşeau în această zi şi nu se sărutau - se considera că tot restul anului vor fi despărţiţi sau lipsiţi de iubire.

     Eu spun că denumirea de Dragobete vine de la dragoste, filologii spun că de la doua cuvinte vechi slave "dragu" si "biti" care traduse ar însemna "a fi drag". "Exista si ipoteza ca "Dragobetele" se traduce prin "chipul frumos din Casa lui Dumnezeu, tanarul frumos, ales", de la cuvintele dacice "drag", ce semnifica "chip frumos", "chip de lumina" si "betel"- "casa lui Dumnezeu"."

     Oare cum o fi arătând floarea dragostei ?
Goagăl:

Sursa : http://www.eplante.ro

Sursa: incasa.ro

Sursa: casesigradini.ro

Sursa: ronduldesibiu.ro

         Floarea românească a Dragostei nu am găsit-o, ea trebuia să fie ceva de genu: planta cu frunze in forma de lance si flori roz-purpurii, care crestea in locuri inalte.  Prin plantarea a două plante de acest tip tinerii îndrăgostiţi ştiau dacă se vor căsători sau nu - daca cele doua plante se apropiau, era semn ca ei se vor casatori.
       Părinţii mei nu ştiu să se fi sărbătorit vreodată o zi ca asta. Mama îmi spunea că ziua dedicată dragostei ar fi fost Drăgaica - Nume popular dat sărbătorii (Naşterea Sf. Ioan Botezătorul) celebrată la 24 iunie - iar floarile dragostei erau sânzienele (Plantă erbacee cu tulpina erectă, cu frunze liniare, subţiri, şi cu flori galbene, aromate, grupate în inflorescenţă terminală - plantă erbacee cu frunze lanceolate dispuse în formă de rozetă şi cu flori albe (Galium mollugo))

sinzilup.wordpress.com
     Sunt mai multe tipuri de sânziene - la noi la Berzunţi sunt albe cu un parfum deosebit de ademenitor. (Sunt folosite şi ca plante medicinale - au un efect calmant - iar în cantităţi mai mari un efect afrodisiac )

 http://www.formula-as.ro
     Ce este sigur părinţii nu au adoptat "Valentin's Day".
Informaţii de pe: CrestinOrtodox.ro

Noaptea Sfantului Andrei - Halloween-ul românesc

    Boo hoo hoo!!! Noaptea asta este Halloween-ul românesc.
    Noaptea Sfantului Andrei, de pe 29 spre 30 noiembrie,era pentru mine în copilărie o noapte de spaima, o noapte în care lupii, strigoii se plimbau căutând pe cine să înghită. Copii erau desertul. Strigoii luau viata rudelor apropiate, furau mana grânelor şi sporul vitelor, aduceau boli, vreme rea şi alte suferinţe.
Părinţii şi bunicii ne învăţau că strigoii sunt oamenii care au murit şi nu a fost clară judecata lor, astfel încât nu au fost primiţi nici in Iad nici în Rai şi umblă prin cimitire. În noaptea de Sf. Andrei aceştia deţin mai multă putere asupra oamenilor.

    Noroc de mama că deţinea arma împotriva lor. Înainte de a se întuneca mama ne pecetluia cu usturoi, atât pe noi copii, cât şi porţile, uşile şi ferestrele de la casă şi grajd - astfel eram protejaţi de tot răul.
    Cu toate acestea tot timpul nopţii stăteam cu frica-n sân şi nu ieşeam afară. În mintea mea apăreau diverse forme ale acestor fiinţe care mă cutremurau. Bau Bau rămânea pui pe lângă aceştia.
   Astăzi nu mă mai tem de aceştia - sau măcar nu mă mai apăr de ei cu usturoi. Altul este protectorul meu.

   În zilele noastre răul parcă e scăpat de sub control, nu se arată doar în noaptea de Sf Andrei , ci îl întâlnim la tot pasul în oaenii care fac voia lui. problema e că noi vrem să înlăturăm răul tot cu rău -ceea ce e imposibil. Răul nu poate fi înlăturat decât cu bine - dar noi nu mai ştim ce este Binele.
   Nu am usturoi la îndemână dar nu cred că se poate apropia vreun strigoi de căminul nostru pentru că sunt destui printre noi - care se manifestă în fiecare zi. nu cred că se pot apropia  pentru că , cred eu, au şi strigoii mândria lor şi nu pot intra într-o cocină. Pe lângă asta poate au auzit şi de instalarea camerelor de luat vederi pe holuri.;))

Temple de basm de pe Pamant

Manastirea Cuibul Tigrului

Rezemat grijuliu pe marginea unei stanci inalte de aproape 1.000 de metri din Valea Paro, Cuibul Tigrului este unul dintre cele mai sfinte locuri din Bhutan. Legenda spune ca Guru Rinpoche, al doilea Buddha, a zburat pe aceasta stanca in spatele unei tigroaice si apoi a meditat intr-o pestera care ar exista astazi intre peretii manastirii. Lacasul de cult, denumit formal Taktshang Goemba, a fost contruit in 1692 si reconstruit in 1998, in urma unui incendiu. Astazi, manastirea nu mai gazduieste budisti asceti si nu poate fi vizitata nici de turistii obisnuiti.

Wat Rong Khun

Wat Rong Khun din Chiang Rai, Thailanda, este diferita de toate templele budiste ale lumii. Structura complet alba si intens ornamentata, abundenta in oglinzi mozaicale ce par sa straluceasca magic, a fost realizata intr-un stil distinctiv contemporan. Templul este rezultatul mintii renumitului artist thailandez Chalermchai Kositpipat. In fapt, cladirea se afla inca in proces de construire, iar arhitectul sau prevede ca acest proces va mai dura aproximativ 90 de ani . Acest lucru transforma templul budhist in echivalentul bisericii Sagrada Familia, a lui Gaudi, din Barcelona, Spania.

Prambanan

Prambanan este un templu hindus din Java Centrala, Indonezia. A fost construit in 850 d.Hr., si este compus din opt mari sanctuare principale si 250 mai mici, in jurul lor. Aproape toti peretii templului sunt acoperiti cu basoreliefuri spectaculoase, care spun povesti ale incarnarilor zeitatii supreme hinduse Vishnu, relateaza aventurile lui Hanuman Regele Maimuta, istorisesc Ramayana si alte legende. Desi nu este cel mai mare templu din Inzonezia (Borobudur este mai mare), Prambanan compenseaza prin gratie si fumusete.

Pagoda Shwedagon

Nimeni nu stie exact cand a fost construita paya sau pagoda Shwedagon din Myanmar. Legenda spune ca are o vechime de 2.500 de ani, dar arheologii estimeaza ca a fost ridicata intre secolele VI si X ale erei noastre. In general, cand oamenii folosesc formule de tipul "templul auriu", se refera in general la culoarea galbena a structurii. Dar in cazul Pagodei Shwedagon, "auriu" inseamna efectiv placat cu aur. In secolul al XV-lea, o regina a poporului Mon si-a donat greutatea ei in aur templului. Aceasta traditie s-a pastrat pana in zilele noastre, pelerinii facand ani de zile economii pentru a cumpara mici pachete de frunze din aur pentru a le lipi de peretii templului. Ca si cand tot acest aur nu ar fi fost de ajuns, domul cladirii este acoperit cu peste 5.000 de diamante si cu 2.000 de rubine - exista chiar si un diamant de 76 de carate in varf. Iar templul a gazduit una dintre cele mai sfinte relicve budiste: opt fire din parul lui Buddha.

Templul Cerului

Este un templu taoist din Beijing, capitala Chinei. Templul a fost construit in secolul al XIV-lea, de catre imparatul Yongle al Dinastiei Ming - acelasi care a construit si Orasul Interzis - ca templu personal al sau, unde avea sa se roage pentru recolte bogate si pentru iertarea pacatelor poporului. Arhitectura templului este una interesanta si remarcabila, deoarece tot ce reprezinta Raiul in templu este circular, in timp ce, la nivelul solului, unde se afla elementele caracteristice Pamantului, totul este patrat.

Templul Chion-in

Templul Chion-in a fost construit in 1234 d.Hr., in onoarea fondaturului Buddism-ului Jodo, un preot pe nume Honen, care a postit pana la deces, pe chiar locul templului. La un moment dat, complexul avea 21 de cladiri dar, din pricina cutremurelor si a incendiilor, cea mai veche cladire ramasa in picioare dateaza doar din secolul XVII. Vizitatorii templului Chion-in trebuie mai intai sa treaca de cea mai mare poarta a Japoniei: Poarta inalta de doua etaje San-mon. Clopotul templului este si el un detinator de record: cantareste 74 de tone si este nevoie de 17 calugari pentru a fi tras, cu ocazia sarbatorilor Noului An. O alta trasatura interesanta a templului Chion-in este podeaua "melodioasa" a Salii Assemblu. Denumita uguisu-bari sau podeaua privighetoare, placile de lemn care intra in componenta ei au fost special create sa trosneasca la orice pas pentru a-i avertiza pe calugari in cazul unor intrusi.

Borobudur

In secolul al XIX-lea, fortele de ocupatie germane din Indonezia au descoperit o ruina colosala ascunsa in jungele Javei. Dadusere peste complexul Borobudur, o structura gigantica, construita din aproape 55.000 de metri cubi de piatra. Templul are aproape 2.700 de basoreliefuri si 504 statui ale lui Buddha. Nici pana astazi nu stie nimeni cu precizie cand sau pentru ce a fost construit, dar nici motivul abandonarii sale absolute cu sute de ani in urma. Unii cercetatori cred ca Borobudur este de fapt un urias manual de Buddhism, deoarece gravurile sale spun povestea vietii lui Buddha si principiile invataturilor sale. Pentru a "citi", pelerinul trebuie sa treaca prin noua platforme si sa mearga pe o distanta mai mare de trei kilometri.

Templul de Aur Harmandir Sahib, insemnand Locuinta Domnului sau pur si simplu Templul de Aur din Punjab, India, este cel mai sacru lacas de cult al Shikhismului. Pentru adeptii acestei religii asiatice, Templul de Aur simbolizeaza libertatea infinita si independenta spirituala. Locul pe care sa ridica templul era la inceput acoperit cu un mic lac, atat de linistit incat chiar si Buddha l-a vizitat pentru a medita. Mii de ani mai tarziu, Guru Nanak, fondatorul Sikhismului a trait si a meditat la randul sau pe malul aceluiasi lac. Construirea Templului de Aur a inceput in anii 1500, atunci cand al patrulea Guru Sikhist a largit lacul, care a devenit atunci Amritsar, sau Piscina Nectarului Nemuririi, in jurul caruia templul si orasul au fost ridicate. Templul in sine este decorat cu sculpturi din marmura, placat cu aur si acoperit cu pietre pretioase.

Templul din Srirangam al lui Vishnu

Templul Sri Ranganathaswamy din orasul indian Tiruchirapalli (sau Trichy) este cel mai mare templu hindus inca folosit ca atare din lume. Lacasul de cult ii este dedicat lui Vishnu, una dintre cele trei zeitati ale Hinduismului. Legenda spune ca acum mult timp un intelept s-a odihnit aici si a construit o statuie a lui Vishnu culcat pe un mare sarpe. Atunci cand a fost pregatit sa isi reia calatoria, a descoperit ca statuia nu putea fi miscata, asa ca un mic templu a fost construit in jurul ei. Peste secole, templul a "crescut", in timp ce constructii tot mai mari erau ridicate peste cele existente. Complexul de temple este masic: acopera o suprafata de 63 de hectare, cu sapte pereti cocentrici, cel exterior avand lungimea de patru kilometri. Peretii demarcheaza spatiu cu spatiu, fiecare mai sacru decat urmatorul, cele interioare fiindu-le interzise celor care nu sunt de religie hindusa. Templul din Srirangam este faimos pentru cele 21 de goupuramas ale sale, cladirea avand inaltimea de 72 de metri si fiind cel mai inalt templu al Asiei.

Angkor Wat

Cel mai mare templu din istoria umanitatii si obiect de inspiratie pentru nenumarate povesti si filme hollywoodiene este Angkor Wat. A fost construit la inceputul secolului ai XII-lea in Cambodgia de astazi. Faimos la scara mondiala, a fost primul templu hindus dedicat lui Vishnu. In secolul al XIV-lea sau al XV-lea, pe masura ce Buddhismul s-a extins prin toata Asia, templu a fost convertit la aceasta religie. Lumea occidentala a descoperit impozantul Angkor Wat atunci cand un calugar portughez din secolul XVI l-a vizitat si l-a descris, elocvent, ca pe "o constructie atat de extraordinara incat este imposibil de descris cu un creion, mai ales pentru ca nu se aseamana cu nicio alta cladire din lume. Are turnuri si ornamente, dar si toate finisajele pe care le poate concepe geniul uman". Cuvintele calugarului sunt pline de adevar si astazi. Turistii care viziteaza templul Angkor Wat se duc in general doar la ruintele lui Angkor Thom si Bayon, din apropiere, doua temple fantastice ce au servit drept capitala antica a imperiului Khmer.

Palatul Potala

Palatul Potala, construit pe varful Muntelui Rosu din Lhasa, Tibet, China, a fost construit de primul imparat al Tibetului in 637 d.Hr. Asa cum arata el astazi, palatul a fost reconstruit pe la jumatatea anilor 1600 de catre al cincilea Dalai Lama. Templul consta din doua cladiri principale: Potrang Karpo (Palatul Alb) si Portrang Marpo (Palatul Rosu). A reprezentat resedinta principala a celui de-al paisprezecelea Dalai Lama, cel actual, pana cand acesta a fost fortat sa fuga in India, odata cu invadarea Tibetului de catre China in 1959. Locul este acum un muzeu de stat.

Templul Jokhan

Templul Jokhan este centrul spiritual din Lhasa si este considerat cel mai sacru si mai important lacas de cult din Tibet. Templul a fost construit in 642 d.Hr. si de atunci gazduieste cel mai venerat obiect din Buddhismul Tibetan: o statuie sacra a lui Gautama Buddha, fondatorul Buddhismului. Orasul Lahasa are trei trasee concentrice pe care pelerinii le parcurg pentru a ajunge la Templul Jokhang. Multi chiar strabat aceasta ruta in genunchi sau taras, pentru a se purifica spiritual. Varanasi

Varanasi din India nu este chiar un templu, ci un oras hindus sfant in sine, localizat pe malul Raului Gange. Este, adesea, denumit "Orasul Templelor", intrucat aproape fiecare drum de aici se intersecteaza cu un templu apropiat. Centru de pelerinaj - milioane de oameni vin aici anual -, orasul are legaturi si cu religiile budista si jainista.

sursa: descopera travel

de prin MARTIE

     Pentru mine martisorul  este snurul ('funia anului') alcătuit dintr-un fir alb care simbolizează puritatea şi unul roşu, simbol al vieţii - snurul pe care-l primeam in noaptea de dinaintea zilei de 1 martie (pe furis) de la mama - Cand eram mic credeam ca acest snur ma proteja cu adevarat;)) Mai draga imi este ziua de mucenici - de abia astept sa beau un vin bun si sa mananc niste sfintisori mmmm - BABELE nu ma pasioneaza deloc asa ca nu le dau importanta. In copilarie (prin clasele 1-8), de 1 Martie primeam o multime de martisoare de la fete martisoare care erau prinse pe piept. Ca revansa la 8 martie ofeream flori fetelor si felicitari. In liceu cei noi baietii, imparteam fetelor la 1 martie cate 1snurpe care-l legam la mana iar la 8 martie cate o floare...