Fondatorii acestui blog au fost Simion, Constantin si Alinush.
Pentru o incărcare rapidă a paginii utilizaţi Google Crome. Pentru orice nelamurire

Italian experience

     Buna seara, dragii mei colegi! Ma bucur foarte mult sa vad revad dupa atat timp... 8luni (mai exact 5luni de Italia si 3luni de vacanta). A trecut ceva vreme de cand mi-am propus sa fac o postare in care sa impartasesc cu voi o parte din my italian experience :) si tot amanand de pe o zi pe alta, m-am trezit in plin sezon de toamna al carui tablou inspira sensibilitate, nostalgie, tristete, suferinta, stare de calm si amorteala, bun prilej de depanat amintiri, de parcurs trecutul in viteza... imi amintesc si acum ca si acum ar fi fost ieri... cand am depus dosarul pt Erasmus sub sfatul domnului profesor Albut Aurelian, caruia ii multumesc pe aceasta cale, deoarece el a fost cel care ne-a incurajat sa profitam de acesta unica ocazie, din care urma sa 'avem numai de castigat' . Nu stiam exact care vor fi consecintele, dar de un lucru eram sigura: o parte din mine isi dorea lucrul acesta! Aveam nevoie de o schimbare! Atunci cand am auzit de inscrierile pt bursa Erasmus, mi-am zis "U can do this! Go 4 it!" Totul s-a intamplat atat de repede!      Iata ca am ajuns si in Italia! Prima zi la Politecnico di Torino, cand reprezentanti ai acesteia ne-au bombardat cu informatii despre politehnica, departamente, cursuri, credite, profesori, rolul studentului erasmus si multe altele. 
     Totul roz si frumos pana la prima zi de cursuri cand profesorul incepe a vorbi o limba straina tie pe care o intelegi partial, nu cunosti pe nimeni, incerci sa legi prietenii prin mimica si gesturi (deoarece putini sunt cei care stiu si au curajul de a incerca a vorbi o limba universala - engleza) ca apoi sa realizez ca la fiecare curs aveam colegi diferiti! - stiu ca suna funny, acum cand imi amintesc zambesc si-mi vine sa rad de mine insami, dar mie atunci imi venea sa plang. Si asa coborasem cu picioarele pe pamant. De multe ori ma intrebam "Ce mi-a trebuit mie Italia?!” – bine… intrebarea asta retorica mi-o puneam la inceput cand eram debusolata pana sa ma acomodez si spre final inainte de examene, cand ma chinuiam sa retin idei fraze in italiana. :D (adica pe scurt – cand dadeam de greu!) Dar... cum sa pretuiesti momentele frumoase din viata, fara de cele mai putin frumoase, triste?! E o vorba: "Nothing come easy".       
     
      In ciuda acestor momente lacrimogene, am avut parte si de momente frumoase, am cunoscut persoane noi, am legat prietenii, am vizitat locuri pe care nu speram a le vedea vreodata live si nu in ultimul rand am capatat mai multa incredere in mine. Deci am avut parte de o experienta extraordinar de frumoasa pe care nu o voi uita niciodata!      Cea mai mare parte din poze le-am publicat pe facebook chiar de cand eram prin Italia, deoarece sunt familiarizata acestui site. Colegii si alti prieteni care ma au la friends le-au “rasfoit” deja. Iar acum voi publica si pe blog-ul clasei cateva :D, trebuie sa mentionez: sub presiunea colegului nostru Dumitru. :)
      Parco del Valentino (Parcul lui Valentino) - Acesta este cu siguranta cel mai faimos oras parc din Torino, situat pe malurile raului Po - simbol al oraşului, precum Mole Antonelliana (muzeul de cinema).
       Castello del Valentino (Castelul lui Valentino) - este o cladire istorica in partea de nord-vest a  orasului Torino. Acesta este situat in Parcul Valentino, si este sediul Facultatii de Arhitectura a Universitatii Politehnica din Torino. 
       Cattedrale di San Giovanni Battista (Catedrala Sf. Ioan Botezatorul) - Catedrala din Torino , dedicata Sf. Ioan Botezatorul este singura biserica din oraa, in stil renascentist, construita in perioada 1491-1498. 
       Chiesa di Santa Cristina (Biserica Sf. Cristina) - una dintre bisericile principale ale orasului Torino, situata în Piazza San Carlo - inima orasului.
      Porta Palatina (Turnurile Palatine) - structura medievala in Torino; Structura a servit ca una dintre cele patru porti romane ale orasului, care a permis accesul de la nord la cardus maximus, a doua principala stradă tipică a unui oraş roman. Acestea sunt situate în apropiere de Duomo di Torino şi Palazzo Reale.
      Palazzo Reale - cladire a sec. al XVII-lea (a fost resedinta a ducilor de Savoia, regele Sardiniei si rege al Italiei pana an 1865) si extinsa de mai multe ori, pentru a pastra semnul  interventiilor  artistilor  cei mai importanti care au lucrat in Torino.
      Palazzo di citta 
        L'arco olimpico di Torino - Arcul olimpic este un simbol al Jocurilor Olimpice de Iarna Torino. Complexul arhitectural consta dintr-un pod pietonal de 400 metri lungime care leaga Satul Olimpic si districtul de afaceri din Lingotto, sustinuta de un arc de 69 de metri inaltime.
       Mole Antonelliana - monument simbol al orasului Torino; care ia numele de la arhitectul care a construit-o, Alessandro Antonelli. Acesta are o inaltime de 167,5 metri si este cea mai inalta cladire din Italia. Astazi gazduieste muzeul de cinema si este considerat a fi cel mai inalt muzeu din lume.
imagini din Mole Antonelliana (90m aporx.) - funny cum se obs. umbra muzeului 

4 păreri:

Simion spunea...

oricine isi doreste asa ceva..., putini au ocazia, felicitari pentru ca ai profitat de ea!
si multumesc pentru ca in sfarsit, ne-ai impartasit si noua din experienta ta!

Andr2xea spunea...

Cu placere! :) am plubicat doar o parte, va urma si a2a curand, cand o sa am timp, chef si daca imi amintesti tu Dumitru :D acum m-a luat somnul <:-P Noapte buna! :-*

Simion spunea...

cu siguranţă o să te :-@ din nou, bine că mi-ai zis @};-@};-@};-

constantinandreirusu spunea...

Primele mele zile pe taram strain m-au facut sa dilat larg pupilele , sa constientizez lumea in splendoarea de dincolo de granitele carpatiene ...dar sa ma simt si mic , neapartinator sau nevrednic de asemenea peisaje . Eu eram o furnica neadaptata , speriata si tematoare . Normal ca timpul a rezolvat si-n cazul meu , si-al tau majoritatea impedimentelor . Am 5 surori si-un frate in afara si stiu (si de la ei) senzatia de alienare si mai ales dezgust la intoarcerea printre taranii astia de oras cu pretentii ...dar care nu respecta normele de conduita civilizata .
Partile bune raman cu tine multi ani daca nu chiar intreaga viata (mai ales trairile interioare) ...si pentru asta ii recomand si Mirelei sa se bucure de Bulgaria . Italia , ca si Germania , Anglia , America sau alte tari prin care s-au plimbat IPMI-stii ...tari la care parintii nostri nici nu visau la varsta noastra , au multe sa ne invete si daca o sa aveto orice mica ocazie (si dupa facultate) sa vizitati , munciti sau mai stiu eu ce , in tarile lumii , vorba tizei mele : Go 4 it . I-am vazut pozele de pe Facebook , am mai vorbit cu ea (desi nu-s cel mai bun amic al ei ...) ..m-a interesat cum se descurca ..si : thumbs up pentru tine Andreea .
P.S la a 2 si-a 3 iesire din tara o sa-ti placa mai putin ..dar tot o sa-ti placa la nebunie .

Trimiteți un comentariu

Hey ce zici?