Andreea Toma

Iau si eu exemplu colegului nostru Dumitru( eu asa-l stiu, de Dumitru :D). Eu sunt Andreea, Andreea Toma :D....shtrumf/shtrumfix...asa'mi zice Aliza Bzzz din primul an de facultate....sau mo-mooo, cum imi mai spune Constantin....alte "porecle" nush sa am. Sunt un copil facut din dragoste, copil mult asteptat de catre ai mei. Nascuta in Bacau, crescuta si in oras si la tara....am avut o copilarie foarte frumoasa. Am o familie enorm de mare, sunt in total 13 verisori, din partea mamei, 5 sunt casatoriti, au si copii, mai urmeaza o verisoara anul asta...si apoi..cine stie cine. Am fost crescuta de niste parinti extraordinari, da...am luat si bataie, dar na...uneori e rupta din Rai. Bunicii de pe mama sunt niste oameni...nu am cuvinte, oameni ca ei se nasc o data la 100 de ani, chiar mai bine.....am un articol scris pe blog in care povestesc despre copilarie mea, despre bunici....bunicul mai ales(Dumnezeu sa-l odihneasca). Ma consider o persoana normala. Iubesc enorm de mult natura, muntele e dragostea mea, ma "defineste"! Nu am foarte multi prieteni, dar cei pe care ii am, am o legatura foarte stransa cu fiecare...in rest, amici am si mai multi, la fel, am o relatie frumoasa cu fiecare. Cea mai "veche" prietena a mea, este Bubu, in septembrie s-au implinit 14 ani de cand ne cunoastem, de cand suntem colege si prietene. Suntem colege din clasa a 2-a, 2-8 am fost colege de clasa/banca...am invatat in acelasi liceu, specializari diferite; ea la produse alimentare, eu la protectia mediului.... Facultatea, fiecare am urmat aceeasi specializare. Cand urma sa ma inscriu la facultate, nu vroiam la Bacau in nici un caz, imi doream foarte mult la Cuza in Iasi. Inainte sa ma duc sa ma inscriu la facultate, l-am visat pe tata, ma intreba unde vreau sa dau, i-am spus ca imi doresc foarte mult la Iasi, la "Ecologie. Protectia Mediului". A zambit, s-a uitat la mine si mi-a spus:"stai acasa, ca e mai bine". Toate s-au intamplat in asa fel incat sa raman la Bacau. Primele 2 saptamani de facultate am plans la greu, nu intelegeam care era treaba cu oraru, cu saptamana para si impara, de ce am ore de la 8 la 8...etc. M-am linistit eu intr-un final....oricum, desi veneam de la "protectia mediului"...anu 1 mi s-a parut enorm de greu, matematica peste matematica peste matematica......am spus ca ma las de facultate daca numai matematicainvat. Sunt foarte multe obiecte pe care le facem acu, la facultate....eu le-am facut in liceu. Legi la greu.....a 12-a am facut legislatie multa. Practica, cand aveam chimie la facultate....titrari si prostii de alea...eram satula de ele din liceu. M-am uitat peste subiectele de la Studiul Impactului, sunt foarte multe pe care le stiu pe derost, in liceu ne-a terorizat cu definitia dezvoltarii durabile. Acu cum mi-o fi si norocu. In general, sunt fericita, da...este greu uneori, dar imi place foarte mult ceea ce fac, ceea ce invat. Cum spuneam, sunt o mare iubitoare de natura, de munte in general, pentru ca are cele mai frumoase peisaje. Ceahlaul e prima mea dragoste, si de fiecare data cand in urc si ma uit imprejur si ii vad minunatiile, pur si simplu ma umplu de energie, de o bucurie imensa de ceea ce vad.... Urc de aproximativ 8 ani, credeti-ma, de fiecare data e un peisaj diferit, memorabil. Stau uneori si las vantul rece sa-mi gandile pielea si sa se joace in parul meu si privesc muntele.....de multi ori am multumit Domnului pentru peisajele frumoase ce le-a facut. Gata :D cu muntele, acusi ajung iar pe Ceahlau si postez pe blog mai detaliat, ca de fiecare data :D. Ma uit in urma...nu stiu unde au trecut 2 ani jumate de studentie. Ma gandesc ca ce a mai ramas, va trece repede....sincer va spun, o sa-mi fie foarte dor...desi nu socializez cu toata lumea din grupa, o sa-mi fie dor de fiecare, nush de ce, nush sa va explic....fiecare dintre noi, are farmecul lui si locul lui in grupa....si, sincer, e atat de fain cand suntem toata grupa.... Nu regret nimic din studentie, pentru ca am stiut cat de cat sa traiesc studenteste...da, am avut restante, si am la IC, nu mi-e rusine...nu mi-e rusine ca iau note mici uneori, poate doar ciuda pe moment. Sunt lucruri mult mai frumoase, mai valoroase, daca pot spune asa, ce studentia mi-a oferit, decat o nota mare sau un examen trecut. Cand o sa imi amintesc de perioada cand eram studenta....nu o sa-mi vina in minte, restanta la IC sau 5-ul la Ecologie. O sa-mi vina in minte cum ma plictiseam la unele cursuri pentru nu intelegeam nimic, s-a intamplat sa si adorm....:D O sa-mi amintesc de Liga, de activitatile desfasurate, de sesiunea de comunicari de la Timisoara, si de la noi, de la Universitate....si multe multe!!!! :)